„Timpul contează”: trombolizele s-au triplat în Republica Moldova de la lansarea rețelei naționale de centre de AVC

 

De la lansarea, în 2024, a rețelei naționale de 13 centre de AVC, accesul pacienților din Republica Moldova la tratamente moderne a crescut considerabil. În 2025 au fost efectuate 761 de trombolize și 408 trombectomii, de peste trei ori și, respectiv, de peste două ori și jumătate mai multe decât în 2023. În ajunul Zilei mondiale de prevenire a AVC, șefa Centrului comprehensiv de AVC de la Institutul de Medicină Urgentă, Daniela Efremova explică cum funcționează rețeaua, ce mai trebuie îmbunătățit și de ce, la primele semne ale unui accident vascular cerebral, singura reacție corectă este un apel imediat la 112.

• Stimată doamnă Efremova, accidentul vascular cerebral (AVC) rămâne una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate. Care este situația actuală în Republica Moldova și de ce este atât de important ca pacientul cu simptome de AVC să ajungă cât mai repede la un centru specializat?

Accidentul vascular cerebral continuă să reprezinte una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în Republica Moldova, fiind o cauză majoră de mortalitate și dizabilitate la populația adultă. Consecințele unui AVC pot fi dramatice, atât pentru persoana afectată, cât și pentru familia acesteia, deoarece boala poate determina pierderea independenței funcționale, a capacității de muncă și, în unele cazuri, a vieții.

În ultimii ani, în Republica Moldova s-au făcut pași importanți pentru îmbunătățirea accesului pacienților la asistență medicală specializată. Un moment esențial a fost anul 2024, când a devenit operațională rețeaua națională de centre de AVC.

Datele arată o creștere a numărului de pacienți evaluați în centrele specializate. În anul 2025, în cadrul rețelei au fost examinate 12.604 suspiciuni de AVC, cu aproximativ 43% mai multe decât în anul 2024. Această evoluție reflectă creșterea adresabilității și a activității centrelor specializate.

În cazul unui AVC, timpul este un factor decisiv. În AVC ischemic, provocat de blocarea unei artere cerebrale, fiecare minut de întârziere înseamnă pierderea progresivă a țesutului cerebral. Cu cât circulația sanguină este restabilită mai rapid, cu atât cresc șansele pacientului de a supraviețui și de a-și recupera funcțiile neurologice.

Astăzi dispunem de tratamente moderne care pot modifica semnificativ evoluția bolii. Totuși, eficiența acestora depinde în mare măsură de momentul în care pacientul ajunge la spital.

De aceea unul dintre mesajele noastre principale este că accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală absolută. La apariția primelor simptome, trebuie apelat imediat serviciul 112. Nu trebuie să așteptăm ca simptomele să dispară și nici să încercăm tratamente la domiciliu.

• În ultimii ani, Republica Moldova a dezvoltat o rețea națională de centre specializate pentru tratamentul AVC. Cum este organizată această rețea, ce rol are centrul comprehensiv de AVC de la IMU și cum se coordonează centrele regionale cu acesta?

Operaționalizarea rețelei naționale de centre de AVC, în anul 2024, a reprezentat o schimbare importantă în organizarea asistenței medicale pentru pacienții cu accident vascular cerebral în Republica Moldova.

Rețeaua cuprinde 13 centre de AVC, organizate pe trei niveluri: 11 centre primare, un centru multidisciplinar și un centru comprehensiv. Această structură permite acordarea asistenței medicale specializate cât mai aproape de locul în care se află pacientul, precum și direcționarea rapidă către centrele cu capacități terapeutice avansate, atunci când este necesar.

Centrele primare de AVC asigură evaluarea neurologică, diagnosticul imagistic și administrarea trombolizei intravenoase la pacienții eligibili.

Centrul comprehensiv de AVC de la IMU și Centrul multidisciplinar de AVC de la Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” asigură, suplimentar, accesul la tratamente endovasculare complexe, inclusiv trombectomia mecanică.

Un element esențial în funcționarea rețelei îl reprezintă colaborarea dintre centre, inclusiv prin intermediul telemedicinei. Aceasta permite specialiștilor din centrele regionale să beneficieze de sprijin în interpretarea investigațiilor imagistice și în luarea deciziilor terapeutice, precum și în stabilirea necesității transferului pacientului către un centru cu posibilități de tratament endovascular.

Centrul comprehensiv de AVC are, astfel, atât un rol clinic, în tratarea pacienților cu forme complexe de AVC, cât și un rol de sprijin profesional și coordonare a colaborării cu centrele primare.

Un exemplu concret al funcționării rețelei îl reprezintă transferurile pentru trombectomie mecanică. În anul 2025, 226 de pacienți au fost transferați din centrele primare către centrele specializate pentru evaluarea posibilității efectuării acestei intervenții, iar 163 dintre ei au beneficiat de trombectomie.

Pentru pacient, această organizare înseamnă că accesul la tratamente moderne nu trebuie să depindă exclusiv de localitatea în care se află. Obiectivul nostru este ca fiecare persoană care suferă un AVC să poată beneficia de evaluare rapidă și de tratamentul indicat, la momentul potrivit.

•  În tratamentul AVC fiecare minut poate face diferența. Ce se întâmplă concret din momentul în care pacientul ajunge la spital: cum este stabilit rapid tipul de AVC, ce tratamente moderne sunt disponibile la nivel național și în ce măsură pacienții au astăzi acces la tromboliză și trombectomie?

Din momentul în care un pacient cu suspiciune de AVC ajunge la spital, este activat un circuit de urgență care implică o echipă multidisciplinară.

Prima etapă constă în evaluarea rapidă a pacientului și efectuarea tomografiei computerizate cerebrale, care permite diferențierea între un AVC ischemic, provocat de obstrucția unui vas cerebral, și un AVC hemoragic, determinat de ruptura unui vas sanguin.

În cazurile în care este necesar, se efectuează investigații imagistice suplimentare, inclusiv angio-CT, pentru identificarea ocluziilor arteriale. Imagistica avansată, inclusiv CT-perfuzia sau rezonanța magnetică, poate contribui la selectarea pacienților care ar putea beneficia de tratament în fereastra terapeutică extinsă.

În AVC ischemic, două dintre cele mai importante metode moderne de tratament sunt tromboliza intravenoasă și trombectomia mecanică.

Tromboliza intravenoasă presupune administrarea unui medicament care favorizează dizolvarea cheagului de sânge ce blochează circulația cerebrală.

Trombectomia mecanică reprezintă o intervenție endovasculară miniinvazivă, prin care cheagul este extras dintr-o arteră cerebrală de calibru mare. La pacienții selectați, această intervenție poate fi realizată chiar și până la 24 de ore de la debutul simptomelor, în funcție de criteriile clinice și imagistice.

Rezultatele ultimilor ani demonstrează o creștere importantă a accesului la aceste tratamente.

În anul 2023, înainte de operaționalizarea rețelei naționale de AVC, în Republica Moldova au fost efectuate 225 de trombolize intravenoase și 150 de trombectomii mecanice. În anul 2025, numărul acestora a ajuns la 761 de trombolize și 408 trombectomii. Astfel, numărul trombolizelor a crescut de peste trei ori, iar cel al trombectomiilor de peste două ori și jumătate.

Un rezultat deosebit de important este că, în anul 2025, aproximativ 62% dintre trombolizele intravenoase au fost efectuate în centrele primare de AVC, ceea ce reflectă extinderea accesului la acest tratament în regiuni.

Tendința de creștere continuă și în anul 2026. În primele șase luni, la nivelul rețelei naționale de AVC au fost efectuate 447 de trombolize intravenoase, cu 16,7% mai multe, și 239 de trombectomii mecanice, cu 30,6% mai multe comparativ cu perioada similară a anului 2025.

În paralel, s-au îmbunătățit și indicatorii de timp. De exemplu, la centrul comprehensiv de AVC  de la IMU, timpul mediu de la sosirea pacientului până la inițierea trombolizei s-a redus de la aproximativ 55 de minute în anul 2024 la 37 de minute în anul 2025.

Aceste rezultate sunt importante deoarece, în cazul unui AVC, nu este suficient doar să dispunem de tratamente moderne. Este esențial ca pacientul să beneficieze de ele cât mai rapid.

• Care sunt principalele rezultate și schimbări pe care le-a adus dezvoltarea rețelei naționale de centre de AVC? Ce mai trebuie îmbunătățit pentru ca un pacient, indiferent de localitatea în care se află, să beneficieze de aceeași șansă la un tratament rapid și eficient?

Consider că una dintre cele mai importante realizări ale ultimilor ani este schimbarea modului în care este organizată asistența medicală pentru pacienții cu AVC.

Înainte de anul 2024, tratamentele moderne de reperfuzie erau disponibile într-un sistem care nu beneficia încă de structura actuală a rețelei naționale. Operaționalizarea centrelor de AVC a permis dezvoltarea unor circuite medicale dedicate, consolidarea colaborării dintre instituții și extinderea accesului la tratament în teritoriu.

Rezultatele din anul 2025, comparativ cu anul 2024, arată o creștere cu aproximativ 25% a numărului trombolizelor intravenoase și cu aproape 38% a trombectomiilor mecanice.

La fel de importantă este evoluția din anul 2026.

În primul semestru al anului 2026, la nivelul rețelei naționale de AVC au fost evaluate 6.322 de suspiciuni de AVC, cu 2,4% mai multe față de perioada similară a anului precedent, iar numărul cazurilor de AVC ischemic diagnosticate a crescut cu 2,1%.

Un progres important îl reprezintă îmbunătățirea colaborării cu serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească. Numărul pacienților transportați la spital cu prenotificare a crescut cu 30,6%, ceea ce permite echipelor medicale să se pregătească din timp pentru sosirea pacientului și să organizeze mai eficient diagnosticul și tratamentul.

Totodată, numărul pacienților cu AVC ischemic care au ajuns în fereastra terapeutică a crescut cu 13,7%, fapt deosebit de important deoarece tratamentele de reperfuzie sunt dependente de timp.

Aceste rezultate reflectă o evoluție favorabilă a organizării asistenței medicale și a accesului pacienților la tratamente specializate.

Un rol important în dezvoltarea rețelei îl au și activitățile de instruire continuă a personalului medical, colaborarea multidisciplinară, telemedicina și campaniile de informare a populației.

În același timp, trebuie să recunoaștem că dezvoltarea unei rețele naționale performante reprezintă un proces de durată. Există în continuare diferențe între centre în ceea ce privește resursele umane, infrastructura și indicatorii de performanță.

Printre prioritățile pentru perioada următoare se numără optimizarea transporturilor interspitalicești, consolidarea echipelor medicale, reducerea timpilor de intervenție, îmbunătățirea identificării precoce a AVC și dezvoltarea serviciilor de reabilitare neurologică.

Este important să înțelegem că tratamentul AVC nu se încheie odată cu tromboliza sau trombectomia. Recuperarea neurologică, prevenirea unui nou accident vascular cerebral și reintegrarea pacientului în familie și societate sunt componente esențiale ale îngrijirii.

Obiectivul nostru este să construim un sistem în care fiecare pacient cu AVC să aibă acces la un traseu medical bine organizat, de la primul apel la 112 până la tratamentul specializat și recuperare.

Dincolo de indicatori și statistici, acesta este adevăratul scop al dezvoltării rețelei naționale de AVC: să oferim cât mai multor pacienți șansa de a supraviețui și de a reveni la o viață independentă.

• De Ziua mondială de prevenire a accidentului vascular cerebral ce ar trebui să știe fiecare persoană despre prevenirea AVC și, mai ales, care sunt semnele de alarmă la care trebuie să reacționeze imediat și să solicite ajutor medical?

Cel mai important mesaj pe care dorim să îl transmitem este că accidentul vascular cerebral poate fi prevenit în multe cazuri, iar recunoașterea rapidă a simptomelor poate salva vieți.

Principalii factori de risc modificabili sunt hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, diabetul zaharat, nivelul crescut al colesterolului, fumatul, sedentarismul, obezitatea și alimentația nesănătoasă.

Controlul tensiunii arteriale, respectarea tratamentului prescris de medic, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și renunțarea la fumat pot reduce semnificativ riscul de apariție a unui AVC.

La fel de important este ca fiecare persoană să recunoască semnele de alarmă.

Promovăm metoda internațională FAST, care ne ajută să identificăm rapid cele mai frecvente simptome:

• F – Face (față): apariția bruscă a asimetriei feței sau căderea unui colț al gurii.
• A – Arm (braț): slăbiciunea sau imposibilitatea de a ridica un braț.
• S – Speech (vorbire): dificultăți bruște de vorbire sau de înțelegere a vorbirii.
• T – Time (timp): apelarea imediată a serviciului 112.

AVC poate avea și alte manifestări, precum pierderea bruscă a vederii, tulburări de echilibru și coordonare sau apariția unei dureri de cap foarte intense, neobișnuite.

Este important să nu așteptăm ca simptomele să dispară. Chiar dacă acestea sunt tranzitorii, pacientul necesită evaluare medicală urgentă.

În ultimii ani, prin implicarea centrelor de AVC, au fost organizate numeroase activități de informare și educație pentru populație. Considerăm că educația reprezintă o componentă esențială a prevenirii și a îmbunătățirii accesului la tratament.

Cu ocazia Zilei mondiale a AVC, mesajul nostru este simplu:

„Recunoaște. Acționează. Timpul contează.”

Pentru că, uneori, un apel la 112 făcut la timp poate face diferența dintre o dizabilitate severă și șansa unei recuperări, dintre viață și moarte.