×

Guvernul a aprobat Strategia națională în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru anii 2026–2032

Guvernul a aprobat Strategia națională în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru anii 2026–2032

21/10/2026
Guvernul a aprobat Strategia națională în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru anii 2026–2032

 

Prevenirea consumului în rândul copiilor și tinerilor, accesul la tratament și recuperare, precum și combaterea traficului de droguri reprezintă prioritățile noii strategii naționale. Guvernul a aprobat astăzi, 21 octombrie, la propunerea Ministerului Sănătății, Strategia națională în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru anii 2026–2032. Documentul stabilește o abordare coordonată a instituțiilor statului, care pune accent atât pe prevenirea consumului și combaterea traficului, cât și pe protejarea sănătății, tratarea dependențelor și reintegrarea socială a persoanelor afectate.

Necesitatea acestei abordări este determinată de evoluția fenomenului drogurilor, apariția noilor substanțe sintetice și riscurile tot mai complexe pentru sănătatea populației, în special a copiilor și tinerilor.

În anul 2025, în evidența medicală au fost înregistrate 704 cazuri noi asociate consumului de droguri, comparativ cu 545 în anul 2024, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 29%. Aceste date evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire, identificare timpurie și asistență specializată.

„Nu putem combate fenomenul drogurilor doar atunci când un tânăr ajunge la spital sau când intervine poliția. Trebuie să acționăm mult mai devreme – în familie, în școală și în comunitate. Iar atunci când o persoană dezvoltă o dependență, trebuie să aibă acces la tratament și recuperare, nu să fie lăsată singură în fața acestei probleme. În același timp, traficul de droguri trebuie combătut ferm. Avem nevoie de intervenții coordonate, în care fiecare instituție își asumă responsabilitatea”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.

Strategia stabilește cinci obiective generale și zece direcții prioritare de intervenție, care urmăresc:

* prevenirea inițierii consumului de droguri și a dezvoltării comportamentelor adictive, în special în rândul copiilor și adolescenților;

* identificarea timpurie a persoanelor aflate în situații de risc și facilitarea accesului la asistență;

* dezvoltarea serviciilor integrate de sănătate mintală, tratament al dependențelor, reabilitare și reintegrare socială;

* reducerea consecințelor medicale și sociale asociate consumului de substanțe psihoactive;

* combaterea traficului ilicit și consolidarea capacității instituțiilor de a identifica și răspunde rapid la apariția noilor droguri sintetice.

Un accent deosebit este pus pe colaborarea dintre sistemele de sănătate, educație, protecție socială și instituțiile responsabile de siguranța publică. Prevenirea nu trebuie să se limiteze la campanii de informare, ci să includă intervenții eficiente, adaptate vârstei, mediului și vulnerabilităților persoanelor expuse riscului.

Totodată, strategia urmărește reducerea stigmatizării persoanelor care se confruntă cu dependențe și sprijinirea familiilor acestora. Dependența necesită o abordare medicală și psihosocială, iar recuperarea presupune continuitatea asistenței și posibilitatea reintegrării în comunitate.

Obiectivul este ca statul să intervină înainte ca experimentarea consumului să se transforme în dependență, iar persoanele deja afectate să poată primi ajutor la timp, indiferent de localitatea în care trăiesc.

Implementarea strategiei se va realiza etapizat, prin Programul național în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru anii 2027–2032, care va stabili acțiunile concrete, responsabilitățile instituționale, termenele și resursele financiare necesare.

Rezultatele vor fi evaluate nu doar prin activitățile desfășurate, ci și prin impactul asupra populației: prevenirea consumului, îmbunătățirea accesului la tratament, reducerea consecințelor grave asupra sănătății și creșterea eficienței intervențiilor instituționale.

Prin această strategie, Republica Moldova își propune să treacă de la intervenții fragmentate la un răspuns național coerent, orientat spre prevenire, protejarea vieții și siguranța comunităților.